Informatii generale despre Internet; Navigarea pe Internet
1. Scopul lucrarii
Multi dintre voi au deja cunostinte temeinice despre Internet, vom incerca totusi sa revedem cateva din aspectele legate de aparitia, modul de functionare, utilizarea si serviciile Internetului. In final se vor face niste exercitii, speram interesante, care sa-i apropie si pe cei novici de aceasta tehnologie.
2. Chestiuni teoretice
2.1 Ce este Internetul?
Internetul este un sistem mondial de retele de calculatoare interconectate care schimba date folosind comutatia de pachete si stiva standardizata de protocoale Internet TCP/IP. Este o „retea de retele” care consta din milioane de retele particulare si publice, academice, comerciale si guvernamentale, cu acoperire locala sau mondiala care sunt legate prin cabluri de cupru, fibra optica, conexiuni radio sau prin alte tehnologii.
Internetul ofera diverse resurse informationale si servicii precum posta electronica, chat-ul online, transferul de fisiere, documentele hipertext inter-relationate si alte resurse ale World Wide Web-ului.
Termenii „Internet” si „World Wide Web” sunt adesea folositi in vorbirea curenta fara a face o distinctie speciala. Cu toate acestea, Internetul si World Wide Web-ul nu sunt unul si acelasi lucru. Internetul este un sistem mondial de comunicatii de date. Reprezinta o infrastructura hardware si software care furnizeaza interconectivitate intre calculatoare. Spre deosebire de acesta, Web-ul este unul din serviciile oferite prin intermediul Internetului. Este o colectie de documente interconectate si de alte resurse legate prin hiperlegaturi si URL-uri (Uniform Resource Locator – adresa unei resurse).
2.2 Internetul de acum
Pe langa conexiunile fizice complexe care realizeaza infrastructura sa, Internetul presupune contracte comerciale bi sau multi-laterale si specificatii tehnice sau protocoale (acestea descriu modul in care se transmit datele pe retea). Intr-adevar, Internetul este definit prin interconexiunile sale si prin politicile de rutare.
Potrivit Internet World Stats (Statisiticile Mondiale despre Internet), la 31 martie 2011, 2 miliarde de oameni foloseau Internetul.
2.3 Protocoalele din Internet
Infrastructura complexa de comunicatii a Internetului consta din componentele sale hardware si dintr-un sistem de niveluri software ce controleaza diverse aspecte ale arhitecturii. In timp ce hardware-ul poate fi adesea folosit sa suporte diverse sisteme software, design-ul si procesul riguros de standardizare ale arhitecturii software sunt cele ce caracterizeaza Internetul.
Cea mai proeminenta componenta a modelului Internet este Internet Protocol (IP) care ofera sisteme de adresare pentru calculatoarele de pe Internet si faciliteaza comunicatia dintre retele. IP versiunea 4 (IPv4) este versiunea initiala folosita in prima generatie a Internetului de azi si inca este dominanta. A fost proiectata pentru a adresa aproximativ 4,3 miliarde de calculatoare. Totusi, cresterea exploziva a Internetului a condus la suprasaturarea adreselor IPv4. O versiune noua a protocolului, IPv6 a fost dezvoltata pentru a oferi capacitati de adresare mult mai mari si o rutare mai eficienta a traficului de date. IPv6 este in prezent in faza de penetrare in intreaga lume.
IPv6 nu este compatibil cu IPv4. De fapt el stabileste o versiune „paralela” a Internetului inaccesibila cu software IPv4. Aceasta inseamna ca sunt necesare actualizari software pentru orice echipament de retea ce trebuie sa comunice folosind IPv6. Cele mai multe sisteme de operare moderne sunt deja concepute pentru a functiona cu ambele versiuni de IP. Totusi, infrastructura retelelor se misca mai lent in acest proces.
2.4 Limba
Limba dominanta pentru comunicatii pe Internet este engleza. Acesta poate fi rezultatul originilor Internetului. Se poate datora si capacitatii reduse a calculatoarelor mai vechi, provenind din SUA de a folosi alte caractere decat cele din varianta engleza a alfabetului latin.
Dupa engleza (30% din vizitatorii Web-ului), cele mai folosite limbi pe World Wide Web sunt chineza (17%), spaniola (9%), japoneza (7%), franceza (5%) si germana (5%).
In functie de continent, 38% din utilizatorii mondiali ai Internetului sunt din Asia, 27% din Europa, 18% din America de Nord, 10% din America de Sud si 7% din Australia.
2.5 Aplicatii uzuale ale Internetului
2.5.1 Posta electronica
Conceptul de a trimite mesaje electronice text intre persoane intr-un mod analog postei clasice precede momentul crearii Internetului. Chiar si azi este importanta distinctia dintre Internet si sistemele de e-mail interne. Mesajele e-mail folosind Internetul pot calatori si pot fi stocate necriptate prin multe alte retele si calculatoare in afara controlului expeditorului sau al destinatarului. In acest timp este foarte posibil ca ceea ce este scris sa fie citit si chiar deteriorat de catre parti terte, cu atat mai grav daca mesajul este considerat important. Sistemele de mail complet interne si in intranet in care informatiile nu parasesc niciodata reteaua firmei sau a corporatiei sunt mult mai sigure desi in orice firma poate exista personal IT sau de alta natura care sa monitorizeze sau sa acceseze ocazional mesajele altor angajati neadresate lor.
2.5.2 World Wide Web-ul
Multi oameni folosesc termenii Internet si World Wide Web pentru a desemna acelasi lucru, dar asa cum am prezentat anterior, cei doi termeni nu sunt sinonimi.
World Wide Web-ul este un set urias de documente, imagini si alte resurse inter-relationate legate prin hiperlegaturi (hyperlinks) si URL-uri. Aceste hiperlegaturi si URL-uri permit serverelor web si altor masini care gazduiesc datele originale si copiile „cache” ale acestor resurse sa le ofere dupa cum este nevoie folosind HTTP (Hypertext Transfer Protocol). HTTP este numai unul din protocoalele de comunicatie folosite in Internet.
Serviciile Web folosesc de asemenea HTTP pentru a permite sistemelor software sa comunice pentru a interschimba si a partaja operatii si date.
Produsele software care pot accesa resursele Web-ului sunt denumite corect agenti utilizator. Browserele web precum Internet Explorer sau Firefox acceseaza paginile web si permit utilizatorilor sa navigheze de la una la alta prin intermediul hiperlegaturilor. Documentele web pot contine aproape orice combinatie de date incluzand grafica, sunet, text, video, multimedia si continut interactiv incluzand jocuri, aplicatii de birou si prezentari stiintifice.
Prin cautarea pe Internet pe baza cuvintelor cheie folosind motoare de cautare precum Yahoo! si Google, milioane de oameni din intreaga lume au acces instantaneu la o cantitate vasta si diversa de informatii online. Comparativ cu enciclopediile si cu bibliotecile traditionale, World Wide Web-ul a permis o rapida descentralizare a informatiilor si a datelor.
De asemenea, folosind Web-ul este mai usor ca niciodata sa publici idei si informatii unei audiente extrem de mari. Oricine poate publica o pagina web, un blog sau poate construi un site web pentru un cost initial extrem de mic. Totusi publicarea si mentinerea site-urilor web mari, profesionale cuprinzand informatii atractive, diverse, actualizate reprezinta o sarcina dificila si scumpa.
Multe persoane si unele companii sau grupuri folosesc jurnalele web, „web logs” sau blog-uri care sunt larg utilizate ca jurnale online usor de actualizat. Unele companii incurajeaza personalul sa le completeze cu sfaturile lor din domeniile lor de specialitate. Astfel vizitatorii vor fi impresionati de profesionalism si de informatiile gratuite si vor fi atrasi de compania respectiva. Un exemplu al acestei practici este Microsoft. Dezvoltatorii sai de produse isi publica blogurile personale pentru a castiga interesul publicului in activitatea lor.
Colectiile de pagini web personale publicate prin furnizorii mari de servicii raman inca populare si devin din ce in ce mai sofisticate. In timp ce servicii precum Angelfire si GeoCities exista de la inceputurile Web-ului, servicii mai noi precum Facebook si MySpace devin din ce in ce mai populare. Aceste servicii se autodenumesc adesea ca retele sociale si nu doar simple gazde de pagini web. Reclamele de pe paginile web populare pot fi profitabile iar comertul electronic si vanzarea de produse si servicii direct prin Web continua sa creasca.
La inceput, paginile web erau de obicei create ca un set de fisiere text HTML (HyperText Mark-up Language) gazduite izolat sau complet pe un server web. Mai recent, site-urile web sunt mai adesea create folosind un sistem de administrare a continutului (CMS = Content Management System) sau software wiki cu un continut initial foarte redus. Participantii la aceste sisteme, care pot fi personal platit, membri ai unui club sau ai unei organizatii sau chiar publicul larg, completeaza bazele de date. Pentru aceasta folosesc pagini de editare proiectate special, Vizitatorii obisnuiti vizualizeaza si citesc acest continut in forma HTML finala. Pot exista sau nu sisteme editoriale, de aprobare si de securitate in procesul de preluare a continutului nou si de punere a acestuia la dispozitia vizitatorilor tinta.
2.5.3 Accesul la distanta (Remote Access)
Un angajat care nu este la birou, poate chiar in cealalta parte a lumii, intr-o calatorie de afaceri sau in vacanta, poate deschide o sesiune de lucru normala pe PC-ul sau de la birou folosind o conexiune VPN (Virtual Private Network) prin Internet. Aceasta da angajatului acces la toate fisierele si informatiile sale incluzand email si alte aplicatii chiar daca nu este la birou.
2.5.4 Colaborarile
Costul scazut si schimbul aproape instantaneu de idei, cunostinte si abilitati au facut lucrul colaborativ extrem de usor. Nu numai ca un grup poate comunica si testa ieftin dar bogatia Internetului permite ca astfel de grupuri sa se formeze chiar in domenii nisa. Un astfel de exemplu este miscarea software gratuita din dezvoltarea de soft care produce GNU si Linux plecand de la zero cum ar fi Mozilla si OpenOffice.org (cunoscute anterior ca Netscape Communicator si StarOffice).
Chat-ul pe Internet, fie in forma de camere de chat IRC sau canale, fie prin mesageria instant, permite colegilor sa stea in contact intr-un mod mai comod in timp ce lucreaza la calculator. Mesajele pot fi trimise si vizualizate mai repede si mai comod decat prin email. Extensii ale acestor sisteme permit schimbul de fisiere, vizualizarea unor panouri partajate precum si contact prin voce si video intre utilizatori.
Sistemul de control al versiunilor programului dezvoltat permite echipelor sa lucreze pe un set partajat de documente. Astfel nu se suprapune accidental munca altora si nu trebuie sa se astepte pana cand membrii trimit documentele pentru a putea sa-si impartaseasca ideile si modificarile.
2.5.5 Partajarea de fisiere (File Sharing)
Un fisier poate fi trimis clientilor, colegilor si prietenilor ca un attachement la un mesaj electronic. Poate fi incarcat pe un site web sau pe un server FTP (File Tranfer Protocol) pentru a fi descarcat cu usurinta de altii. Poate fi pus pe o „locatie de partajare” si intr-un server de fisiere pentru a fi utilizat imediat de catre colegi. Sarcina descarcarilor catre utilizatori multipli poate fi usurata prin folosirea serverelor „oglinda” („mirror”) cunoscute si ca retele peer-to-peer.
2.5.6 Emisia pe Internet
Multe posturi existente de radio si TV emit pe Internet (de exemplu BBC). Pot avea de asemenea optiuni de redare a continutului. Acestor posturi li s-a adaugat un grup de posturi ce emit doar pe Internet si care nu au avut niciodata licenta radio. Aceasta inseamna ca un dispozitiv conectat la Internet precum un calculator sau ceva mai specializat poate fi folosit pentru a accesa informatii in acelasi mod in care inainte era posibil numai cu un televizor sau cu un aparat de radio. Domeniul este mult mai larg. Aceste tehnici folosind echipamante simple permit oricaruia sa emita materiale audio/video in lumea intreaga fara cenzura sau licenta.
Camerele web pot fi privite ca o extensie a acestui fenomen la un pret chiar mai mic. Desi unele camere web pot avea o frecventa mare a cadrelor, imaginea este de obicei mica si se actualizeaza lent. Utilizatorii Internet pot privi animale intr-o rezervatie din Africa, vapoarele in Canalul Panama, traficul dintr-o intersectie etc.
YouTube, descris uneori ca un fenomen Internet datorita numarului mare de utilizatori si cresterii rapide a popularitatii sale, a fost fondat pe 15 februarie 2005. In prezent este site-ul web principal pentru clipuri video gratuite. Foloseste un player web bazat pe Flash. Utilizatorii pot privi clipuri video fara a se abona; totusi, daca utilizatorii se inregistreaza, ei pot incarca un numar nelimitat de clipuri video. Se estimeaza ca pe YouTube exista 64 milioane de clipuri video si ca zilnic sunt incarcate 825.000 clipuri video noi.
2.5.7 Telefonie (VoIP)
VoIP vine de la „Voice over IP”, unde IP se refera la Internet Protocol care sta la baza comunicatiei prin Internet. Acest fenomen a inceput ca o extensie optionala bilaterala a unor sisteme de mesagerie instant care au aparut in jurul anului 2000. Mai recent, sistemele VoIP au devenit mai usor de utilizat si mai ieftine decat telefonia normala. Avantajul consta in faptul ca deoarece Internetul transmite informatia vocala, atunci VoIP poate fi ieftin sau sa coste mult mai putin decat o convorbire telefonica normala, in special pe distante mari si pentru cei care au conexiune permanenta la Internet.
2.5.8 Motoare de cautare pe Web
Un motor de cautare pe Web este un automat proiectat sa caute informatii pe World Wide Web. Informatiile pot consta din mai multe pagini web, imagini si alte tipuri de fisiere. Unele motoare de cautare identifica si informatii gen stiri (newsbooks), baze de date sau directoare. Spre deosebire de directoarele web care sunt mentinute de editori umani, motoarele de cautare functioneaza algoritmic si sunt un amestec de procese algoritmice si umane.
La sfarsitul anului 2007, Google era de departe cel mai popular motor de cautare pe web in lumea intreaga. In fiecare zi, cel putin 20 de milioane de oameni efectueaza cel putin o singura cautare cu Google. La inceput pe Google existau doar cateva sute de cautari.
2.5.8.1 Cum functioneaza un motor de cautare pe web?
Un motor de cautare are urmatoarele functii:
1. Parcurge Web-ul
2. Indexeaza
3. Cauta in baza de date proprie
Motoarele de cautare pe web functioneaza stocand informatii despre un numar mare de pagini web pe care le descarca chiar de pe WWW. Aceste pagini sunt descarcate de catre un agent denumit uneori si „spider” (paianjen) – un browser Web automatizat care urmeaza orice legatura pe care o vede. Paginile excluse sunt trecute in fisierul robots.txt. Continutul fiecarei pagini este apoi analizat pentru a determina cum ar trebui sa fie indexat (de exemplu cuvintele sunt extrase din titlul paginii, titlurile subcapitolelor sau din alte campuri speciale denumite meta tag-uri). Datele despre paginile web sunt stocate intr-o baza de date indexata pentru cererile ulterioare. Unele motoare de cautare, precum Google, stocheaza toata sau o parte din pagina sursa (stocare denumita „Cache”) precum si informatii despre pagina web respectiva, in timp ce altele, precum AltaVista stocheaza orice cuvant din orice pagina gasesc. Aceasta pagina cache cuprinde intotdeauna textul cautat deoarece ea a fost indexata si astfel poate fi foarte utila atunci cand continutul paginii a fost actualizat si termenii cautati nu se mai afla in ea. Paginile cache pot fi foarte folositoare deoarece pot contine date care sa nu fie disponibile in alta parte.
Atunci cand utilizatorul face o cautare folosind un motor de cautare (de obicei folosind cuvinte cheie), motorul isi examineaza indexul si ofera o lista a celor mai potrivite pagini web conform criteriului sau, de obicei cu un scurt sumar continand titlul documentului si uneori o parte din text. Cele mai multe motoare de cautare suporta operatorii booleni AND, OR si NOT. Unele motoare de cautare ofera o caracteristica denumita cautare in proximitate care permite utilizatorilor sa defineasca distanta dintre cuvintele cheie.
Utilitatea unui motor de cautare depinde de relevanta setului de rezultate pe care il intoarce. Deoarece pot exista milioane de pagini web care includ un cuvant sau fraze particulare, unele pagini pot fi mai relevante, mai populare, mai „puternice” decat altele. Majoritatea motoarelor de cautare folosesc metode de a ordona rezultatele pentru a oferi primele rezultatele cele mai „bune”. Modul in care un motor de cautare decide ce pagini sunt cele mai potrivite si care este ordinea in care trebuie prezentate rezultatele depinde de la un motor la altul. Metodele se schimba in timp, pe masura ce Internetul evolueaza.
Cele mai multe motoare de cautare Web sunt corporatii ce castiga din publicitate si deci unele pun legaturile platite in fruntea listei. Motoarele de cautare care nu au legaturi platite, realizeaza venituri din panourile publicitare prezentate pe langa rezultate. Motoarele de cautare primesc bani de fiecare data cand cineva apasa pe astfel de reclame.
Un motor nou de cautare este Bing lansat la 1 iunie 2009 de catre Microsoft. La 29 iulie 2009 Yahoo! si Microsoft au realizat o intelegere prin care Yahoo!Search va folosi tehnologia Microsoft Bing.
2.5.8.2 Trucuri pentru cautarea cu Google
Puteti gasi sfaturi utile in helpul de la Google la urmatoarele adrese (vom dezvolta subiectul si mai jos):
www.google.ro/intl/ro/help.html
www.google.ro/intl/ro/features.html
www.google.ro/intl/ro/help/features.html
Pentru o cautare mai complexa se poate folosi functia “Cautare Avansata”.
Exista mai multe comenzi cu ajutorul carora Google faciliteaza cautarea (vezi mai jos) fara a se mai apela astfel la pagina “Cautare Avansata”, dar si o lista de operatori [AND, OR, +, - , " ",*].
Operatorii Google sunt urmatorii :
“AND”: acest operator este implicit, Google cauta toate cuvintele din sirul de cautare.
“OR”: acest operator face o cautare dupa cele 2 cuvinte, daca unul nu este gasit atunci se face o cautare dupa cel de-al doilea cuvant. (Atentie! OR se scrie cu litere mari)
De ex.: ordonante urgenta 2011 OR 2012
" + " : acest operator executa o cautare dupa cuvantul din fata operatorului impreuna cu cuvantul de dupa el.
De ex. : Star Wars Episode +I
Acest operator este folositor fiindca Google are tendinta sa elimine din cautare cuvintele nefolositoare (de legatura), precum [si, unde etc...].
"-" : acesta e folosit pentru a elimina din cautare un cuvant.
De ex.: stiri -Bucuresti cauta paginile care contin cuvantul stiri dar nu si Bucuresti.
" " : ghilimelele sunt folosite pentru a face o cautare dupa o fraza/propozitie.
De ex.: “To be or not to be, this is the question!”
"*" : asteriscul este folosit ca element inlocuitor
De ex.: Google *
Comenzile Google sunt folosite astfel:
[comanda]:[operand]
Atentie nu se pune spatiu intre '':'' si operand !
De exemplu sirul de cautare urmator intoarce fisierele de tip .doc care contin cuvantul inginerie:
inginerie filetype:doc
Comenzile Google sunt (tastati in Google exemplele date):
Cache :
este folosita pentru a afla
versiunea paginii web stocate in
memoria
Google. De ex: cache:www.upb.ro
Link :
este folosita pentru a vedea lista
cu toate paginile web
care
au o legatura (link) catre pagina respectiva. De ex.: link:www.pub.ro
Related : afiseaza
lista cu toate paginile care sunt asemanatoare cu pagina
cautata. De ex: related:www.pub.ro
Info : afiseaza informatii despre pagina cautata. De ex: info:itee.elth.pub.ro
Define :
este o comanda foarte folositoare.
Aceasta are rolul
de a cauta o explicatie a cuvantului cautat.
Acesta
comanda poate fi folosita pentru a explica o fraza
intreaga.
Filetype
: Comanda
folosita pentru a cauta un anumit tip de
fisier.
Ex.
: fizica filetype:pdf
Site
:
comanda aceasta este folosita
pentru a limita cautarea doar
intr-un
anumit site
Ex.
: help site:www.google.ro
InTitle :
returneaza
lista paginilor care contin cuvantul cautat in
titlu;
La
fel este si comanda "AllInTitle"
care spre deosebire de
InTitle
cauta cu toate cuvintele specificate. De ex.: allintitle:lege
studenti
InUrl
: returneaza
lista paginilor care contin cuvantul cautat in URL (adresa
site-ului).
La
fel este si comanda "AllInUrl"
care spre deosebire de
InUrl
cauta cu toate cuvintele specificate. De ex.: inurl:book
3. Exercitii
Raspunsurile la exercitii le veti scrie individual pe o foaie de hartie cu numele si grupa Dumneavoastra si pe care o veti preda la sfarsitul laboratorului.
3.1 Cautarea cu Google
3.1.1. Conteaza daca scriem sirul de cautare cu majuscule sau cu minuscule (adica sirul de cautare este case-sensitive)? (vezi si operatorii OR si AND de mai sus)
3.1.2. Cum cautam o fraza exacta (cuvintele intr-o ordine precizata) fara a folosi functia “Cautare Avansata”? Dati un exemplu.
3.1.3. Cum cautam toate paginile care sa aiba in titlu "electrical engineering" fara a folosi functia “Cautare Avansata”?
3.1.4. Cum se exclud cuvinte din sirul de cautare fara a folosi functia “Cautare Avansata”? (de ex. rezultatele sa contina "engineering" dar nu "mechanical")
3.1.5. Google cauta dupa familia de cuvinte? (de ex. "engine" va afisa si "engineer" sau "engineering"?). Cautand “inginer”, putem obtine si “ingineri” sau “inginerilor”?
3.1.6. Cum se gasesc documente .PDF care sa contina cuvintele "electrical engineering" fara a folosi functia “Cautare Avansata”?
3.1.7. Cum se gasesc paginile ce contin un anumit cuvant doar dintr-un singur site fara a folosi functia “Cautare Avansata”? (de ex. se cauta cuvantul "volvo" in site-ul www.okazii.ro)
3.1.8. Cum se gasesc site-uri care se leaga de un anumit site fara a folosi functia “Cautare Avansata”? (de ex. linkurile care se leaga de www.trafic.ro)
3.1.9. Cum se cauta imagini cu Google? Dati un exemplu.
3.1.10. Cum se foloseste Google ca un convertor valutar? (de exemplu 10RON in USD) (cautati raspunsul pe pagina www.google.ro/intl/ro/help/features.html)
3.1.11. Cum se foloseste Google ca un calculator? (de exemplu radical din -1)
3.2 Site-urile web romanesti cele mai frecventate
Accesati site-ul http://www.trafic.ro/. Scrieti care sunt primele 10 site-uri romanesti.
3.3 Wikipedia
Un site foarte interesant este Wikipedia, cea mai mare enciclopedie din lume avand si avantajul ca este gratuita. Dezavantajul: oricine poate introduce date in aceasta enciclopedie deci pot exista acte de vandalism sau inexactitati dar acestea sunt eliminate rapid printr-un sistem de verificare. Accesati www.wikipedia.org. Apoi cautati in Wikipedia despre Brancusi. Numiti 3 opere importante ale lui Brancusi.
3.4 Google Earth
Cautati cu Wikipedia despre Google Earth si gasiti un site cu imagini din satelit (de exemplu maps.google.com). Cautati pe acel site fotografia din satelit a Bucurestiului si localizati cladirea Facultatii de Inginerie Electrica.
3.5 Via Michelin
Un site util conducatorilor auto este http://www.viamichelin.com. Acest site contine harti si puncte de interes. Incercati sa gasiti un traseu intre Bucuresti si Paris.
3.6 Site-urile Universitatii „Politehnica” Bucuresti si a Facultatii de Inginerie Electrica
Gasiti site-ul UPB si apoi cel al Facultatii de Inginerie Electrica. Navigati prin acesta pentru a gasi programa pentru anul I pentru fiecare specializare si regulamentul de studii.
Cautati apoi cu Google legea referitoare la facilitatile acordate studentilor care infiinteaza societati comerciale. Scrieti care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca studentii.
3.7 Alte exercitii
3.7.1 Gasiti folosind Google 3 adrese unde este data prognoza meteo pentru mai multe zile pentru Bucuresti.
3.7.2 Gasiti 3 site-uri cu stiri.
3.7.3 Cine a spus: “Dupa mine, potopul!” ?
3.7.4 Cine este autorul urmatoarelor citate:
“Imaginatia e mai importanta decat cunoasterea.”
“Stiinta fara religie e incompleta. Religia fara stiinta e oarba.”
“Cine n-a facut niciodata vreo greseala, n-a incercat nimic nou.”
“Educatia e ceea ce ramane dupa ce uiti tot ce ai invatat in scoala.”
“Nu stiu cu ce fel de arme va fi purtat cel de-al 3-lea razboi mondial, insa cel de-al 4-lea va fi purtat cu pietre si bete.”
3.7.5 Gasiti 3 site-uri cu citate/proverbe celebre.
3.7.6 Gasiti 3 site-uri cu magazine IT online.
3.7.7 Gasiti un site de anunturi/licitatii unde puteti vinde sau cumpara.
3.7.8 Gasiti 3 site-uri cu bancuri/glume
3.7.9 Spuneti ce pasiuni aveti si gasiti cate 3 siteuri legate de acestea.
3.7.10 Gasiti ghiduri turistice pe Internet pentru orasele Paris, Londra, Praga.
3.7.11 Gasiti 3 siteuri cu forumuri pe diverse teme.
3.7.12 Dati exemple de retele sociale. Ce sunt retelele sociale?